joi, 5 noiembrie 2009

Ideal? nici pe departe.

Deseori ea simtea ca viata era impotriva ei. Alteori simtea ca si viata, si lumea sunt impotriva ei.
Astazi insa, simtea ca ea insasi era impotriva ei...
Inocenta si naivitate--- povestea vietii sale.
De ce a trebuit sa creada tot ce a auzit? De ce era asa naiva? De ce a trebuit sa l creada pe el? De ce a crezut ca s- a scimbat ceva?
Uneori ea simtea ca ar trebui sa lase totul balta....
De ce pentru ea fericirea se sfarseste inainte sa inceapa? De ce nimeni nu intelege cine e si ce vrea??
Poate pentru ca nu este nimeni si poate pentru ca vrea un lucru lipsit de importanta in Univers.
Nimeni nu putea sta langa ea fara, probabil, sa se simta aiurea.
Daca ieri se credea o persoana destul, subliniez "DESTUL", de draguta cu o personalitate asemenea, azi se credea o persoana ingrozitoare cu o personalitate groaznica.
Naivitare, inocenta, naivitate... Aceste cuvite o taiau inceet inauntrul sau.
"Trebuie sa ma elberez!" a spus.
Daca ar exista un cuvant magic care sa o faca a inceta sa existe... Nu sa moara! sa inceteze sa existe. Sa nu se fi nascut, sa nu existe nimic din ea.
Dar poate ca e mai bine asa... Pentru ea nu exista idealul. Nici macar putinul... putin din ideal.
Dar asta este viata...
...... Poate ar trebui sa inteleaga asta odata pentru totdeauna!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu